|
Pe Drumul Naţional 66 (European 79) spre Defileul Jiului, pe raza localităţii Ohaba de sub Piatră.
Imaginile sunt din august 2007 |
| Pe Drumul Naţional 66 (European 79) spre Defileul Jiului, pe raza localităţii Ohaba de sub Piatră |
| Pe Drumul Naţional 66 (European 79) spre Defileul Jiului, pe raza localităţii Ohaba de sub Piatră, jud. Hunedoara |
Tinerel! |
|
Pe Drumul Naţional 66 (European 79), pe raza localităţii Crivadia, judeţul Hunedoara - august 2007.
Nu reţin cu exactitate dacă acesta este zona, însă în imagine apar câteva elemente cum ar fi viaductul şi subtil, în partea superioară stânga, ceea ce poate fi Turnul de la CrivadiaGoogle maps denumit şi Turnul Jidovilorsursa. |
În apropierea viaductului |
Crivadia, jud. HunedoaraÎn trecut, exploatarea aluvionară a aurului reprezenta o preocupare a locuitorilor din zonă, atestată din 1493, când regele Vladislav al Ungariei donează nobilului Kendeffi bunuri de pe cele două Jiuri: păduri, pământ, livezi, fânaţuri şi locuri de spălat aur. Un document emis la 20 noiembrie 1513, obliga spălătorii de aur ca produsul obţinut să fie preschimbat numai pe domeniul Hunedoarei, prin margraful Gheorghe de Brandenburg, lucru nerespectat de nobilii din zonă. În aceste condiţii, voievodul Transilvaniei, Petru de Pereny, a dat ordin de confiscare a aurului spălat în Valea Jiului şi a construit, între anii 1528 - 1529, turnul de pază şi control de la Crivadia, unde şi-a pus oamenii să adune vama de la cei care treceau din Ţara Românească în Ţara Haţegului şi invers, respectiv să adune aurul datorat de culegătorii de aur din Valea Jiuluisursa. |
| În 2012, Drumul Naţional 66 (European 79) era încă în lucru... |
- Bine aţi venit!- Noroc că am ajuns! |
JiulUnele scrieri arată că geto-dacii au reuşit să taie în zonă un drum de picior, pe care în anul 102 d. Hr. s-ar fi strecurat călăreţii lui Lucinus Quintus pentru a ataca spatele oastei lui Decebal, care lupta la Tapaesursa. |
| Sitului Defileul Jiului a devenit arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. |
Micul cărăuş |
|
Hotărârea Guvernului nr. 1581/2005 stabileşte descrierea limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor naturale precum şi a ariei de protecţie specială avifaunistică din cadrul Parcului Naţional Defileul Jiului. Astfel, în zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. |
| Ca număr de scrieri politice, pro sau contra, pe betoane sau pe stânci, Iliescu şi PSD-ul conduceau detaşat. |
Trenurile pe sus, maşinile pe jos |
|
În anul 1870, Societatea de Mine şi Furnale Braşov a început lucrările de construire a unui drum prin defileul Jiului cu speranţa că acelaşi lucru se va întâmpla de partea română, lucru care nu s-a întâmplatsursa. În 1879, comuna Petroşani a obţinut un credit de la statul austro-ungar pentru lărgirea şi amenajarea drumului început de societatea braşoveană. |
|
În anul 1880, o comisie mixtă româno-austro-ungară stabileşte definitv traseul viitorului drum, la construcţia căruia s-au angajat ambele statesursa. Lucrările au fost terminate în 1890 iar festivităţile de dare în circulaţie au avut loc la 4 septembrie 1894, când la punctul de frontieră de la Polatiştea s-a aplicat o placă de marmură petru marcarea evenimentului. |
Jiul - de la înălţimea terasamentului căii feratePerspectivă spre Bumbeşti Jiu |
|
În 2012, când am revenit pe acest drum, nu am regăsit plopul. Lucrările de construire a căii ferate Tg. Jiu - Petroşani au început în anul 1924, fiind însă întrerupte de mai multe ori. Până în septembrie 1940, din volumul total al lucrărilor, a fost executat 40%sursa. |
Şi nici câinele :DDar era altul! |
Micul GigantÎn ciuda fragilităţii evidente, pot spune că a rezistat destul de bine tăvălelilor de peste ani.Normal, exclud tamponările sau orice altfel de coliziuni cu obiecte staţionare ori în mişcare!!! Inclusiv pisici! |
Vine sau nu?În 1940, prin cotribuţia a 2500 de oameni, lucrările la calea ferată Tg. Jiu - Petroşani au fost atacate din două puncte: Meri şi Livezeni, pe o distanţă de 17 km. În faza finală, lucrarea măsura 32 km, avea 32 de tunele cu lungimea de 8 km, 123 de poduri, podeţe şi viaducte, dintre care, cel mai înalt - 32 de metrisursa. |
Fină printre bolovaniDupă 23 august '44, construcţia căii ferate Tg. Jiu - Petroşani a devenit lucrare de urgenţă, înfiinţându-se Şantierul Naţional al Tineretului unde, între 1 martie şi 1 noiembrie 1948, au muncitsursa |
Marele şi micul cărăuşpeste 28500 de tineri din întreaga ţară.Calea ferată a fost predată cirulaţiei la 31 octombrie 1948sursa. |
| Am fost frapat la vederea atâtor antene adunate pe un singur bolc. |
|
Nu mai ştiu unde exact unde în Tg. Jiu am făcut pozele, aceasta şi anterioara, dar trebuie să fi fost undeva în apropierea străzilor Ciocârlău ori Narciselor, căci pe-acolo am trecut. Sub denumirea de Jiu, oraşul a fost menţionat în documente în anul 1406, în timpul lui Mircea cel Bătrân iar actuala denumire apare pentru prima dată în martie 1429, când Mănăstirea Tismana primea danii de moşii şi morile de la Tîrgul Jiului. Ca oraş, Tg. Jiu este menţionat într-un document din 22 iunie 1597, din timpul domniei lui Mihai Viteazusursa. |
Prima dată când vedeam pe viu
Coloana fără sfârşitVeneam de pe strada Narciselor iar la intersecţia cu Tudor Vladimirescu, impresionat fiind, am călcat trotuarul şi am oprit să fac această poză. |
Pericole pe patru labe |