Bucureşti - Parcul Herăstrău

• 
  • 
    Situat în partea de nord a oraşului Bucureşti, Parcul Herăstrău a fost amenjat în anul 1936, prin asanarea mlaştinii din zonă, în perioada anilor 1930 – `35. Mulţumită eforturilor sociologului Dimitrie Gusti, în acelaşi an a fost creat pe teritoriul parcului Muzeul Satului. De asemenea, în Parcul Herăstrău se află şi Palatul Elisabeta – construit de arhitectul Corneliu M. Marcu, în prezent reşedinţa oficială a Regelui Mihai. În acest palat, la data de 30 decembrie 1947, Regele a semnat decretul de abdicare de la tronsursa.
• 
  • 

    Parcul Herăstrău a mai purtat denumirile de Parcul Naţional, Parcul Carol al II-lea şi I.V. Stalin iar prezent se întinde pe o suprafaţă aproximativă de 110. Lacul Herăstrău ocupă aproximativ 74 ha iar aleea ce îl înconjoară are lungimea de 5,92 kmsursa.

• 
  • 
    Conform altei surse, Lacul Herăstrău, cum era atunci, a fost evocat încă de la începutul secolului XX, când protipendada bucureşteană îşi făcea plimbarea la Şosea (Kiseleff). Totuşi, istoria Parcului Herăstrău este una mai recentă decât a altor parcuri bucureştene precum Cişmigiu sau Carol I. Aceasta începe odată cu lucrările de asanare a Lacului Herăstrău, realizate între anii 1930-1935. Zona mlăştinoasă aflată pe atunci la marginea oraşului, întinsă pe 74 de hectare, a fost transformată într-un frumos lac alimentat din râul Colentina.
• 
  • 
    Unul dintre paşii cei mai importanţi în dezvoltarea ulterioară a parcului a fost realizarea ecluzei Lacului Herăstrău, proiectată de inginerul Dorin Pavel, cel care în 1934 publicase lucrarea Plan general de amenajare a forţelor hidraulice ale României. Ecluza a fost amplasată pe malul stâng al Herăstrăului şi face legătura cu Lacul Floreasca. S-a rezolvat astfel problema posibilelor inundaţii în cazul ploilor abundente, ecluza îndeplinind funcţia de golire suplimentară a Lacului Herăstrău în Lacul Floreascasursa.
• 
  • 

    Odată cu încheierea lucrărilor de asanare a lacului şi a îndiguirii, construcţia parcului nu a mai fost decât o problemă de decizie administrativă. La inaugurarea din timpul Lunii Bucureştilor din anul 1936, Regele Carol al II-lea a fost prezent în primul vaporaş care a trecut prin ecluzăsursa. Aceasta a fost redeschisă în luna septembrie 2007, după 70 de ani de la construire şi mai bine de un an de reabilitaresursa.

• 
  • 

    Puteţi vizualiza panorama alcătuită din poza curentă şi următoarele şapte, aici.

    În toamna anului 2010, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), instituţie subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti a realizat demersuri pentru achiziţionarea unui vaporaş în valoare de 1,5 milioane de lei, care să aibă o capacitate de 50 de locuri şi să poată fi amplasat pe lac. Ofertele erau aşteptate până în luna noiembrie 2010sursa.

• 
  • 

    Ambarcaţiunea amintită a sosit în Bucureşti în luna august 2011, de la Galaţi, cu forţe proprii pe Dunăre, până la Olteniţa, iar spre Capitală a fost transportată pe trailersursa.

• 
  • 

    Pozele prezintă perspectiva spre intrarea în Parcul Herăstrău - zona staţiei de metrou Aviatorilor, respectiv a statuii ce-l reprezintă pe generalul şi omul politic francez Charles de Gaulle.

• 
  • 

    Clădirea din partea dreaptă este Charles de Gaulle Plaza.

    Situată pe colţul ce uneşte Calea Dorobanţilor cu Bulevardul Aviatorilor, construcţia are 15 etaje (aproape 70 de metri înălţime) cu spaţii destinate birourilor (clasa A), iar subsolul cuprinde 5 niveluri - parcare cu o capacitate de 350 autoturisme. Adâncimea aproximativă a fundaţiei este de 16.20 metri, inclusiv radierul (planşeu din beton armat ce se întinde sub întreaga construcţie cu scopul de a o susţine)sursa.

• 
  • 

    Suprafaţa medie pe nivel este de 1200 m2 - iar cea desfăşurată de aproximativ 40.000, din care circa 30.000 m2 sunt destinaţi spaţiilor de birouri. Peretele cortină dinspre intrarea în parc (vizibil în fotografie) se întinde pe jumătate din suprafaţa exterioară a imobilului (6000 m2). Este primul perete cortină din ţară, la care apar panouri înguste vitrate din sticla serigrafiată de 12 mm, pe toată înălţimea clădiriisursa.

• 
  • 

    Faţada secundară şi aripile laterale ale clădirii, sunt placate cu alţi 6000 m2 de panouri tip fagure, realizate din materiale compozitesursa. Anunţul privind deschiderea oficială a lucrărilor de construcţie la Charles de Gaulle Plaza a fost făcut la 30 mai 2003sursa, acestea fiind finalizate în 2005sursa.

• 
  • 

    Numele străzii, al lacului şi al parcului vine de la existenţa pe aceste locuri a unui joagăr sau "fierăstrău". Austriacul Franz Joseph Sulzer, aflat la Bucureşti în 1783, spune că "la Fierăstrău (Fierestreeu, în grafia originală - n.a.), un loc foarte agreabil, aşezat la jumătate de ceas mai sus de Plumbuita, pe un lac nou, format din umflarea râului Colentina - care-şi datoreşte numele unui joagăr instalat aici odinioară - domnitorul de acum a poruncit să se construiască lângă lac o vilă din scânduri, după gustul turcesc.

• 
  • 

    Ea serveşte cu atât mai bine plimbările obişnuite cu trăsura ale protipendaei bucureştene, cu cât se află la o depărtare de nici măcar un ceas de suburbiile domneşti. Lacul de lângă această vilă este mare şi foarte curat şi are la mijloc o mică insulă, căreia principesa, cu doamnele ei de onoare, îi dă ocol, de obicei într-o barcă mare. Ele cântă între timp cântece turceşti, de care grecii, în general, dar mai ales sexul frumos al acestei naţiuni sunt mari amatori, şi par a fi foarte mişcaţi de ele" sursa.

• 
  • 

    Perspectivă către Ambasada Chinei, din apropierea ecluzei Lacului Herăstrău.

• 
  • 

    La 1 octombrie fiecare an se sărbătoreşte Ziua Naţională a Chinei - în 1949, cu ocazia unei ceremonii fastuoase organizate în Piaţa Tiananmen, Mao Zedong a fluturat pentru prima dată steagul roşu cu cinci stele. Cu această ocazie, Partidul Comunist a proclamat constituirea Republicii Populare Chinezesursa. La 5 octombrie 1949 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre România şi China, la nivel de ambasade (între 3 iulie 1939 şi 21 iulie 1941, între cele două ţări au existat relaţii diplomatice la nivel de legaţie)sursa.

• 
  • 

    Casa Presei Libere - Casa Scânteii Perspectivă din Parcul Herăstrău - aprilie 2007

• 
  • 

    Numele de Casa Scânteii, clădire ridicată pentru a deveni sediul central al presei comuniste din România, era o referinţă directă la numele primului ziar bolşevic Iskra (scânteia în rusă), editat de Vladimir Ilici Leninsursa. Perspectivă de pe Insula Copiilor din Parcul Herăstrău - aprilie 2007

• 
  • 

    Între clădirea Casei Presei Libere şi copaci, sunt vizibile fragmente ale Pavilionului H Construit între anii 1949-1953, ca Pavilion al Industriei Grele Sovietice, Pavilionul H a fost realizat după proiectul semnat de arhitecţii Gustav Gusti, Harry Stern, Ascanio Damian şi de inginerul E. Ţiţariusursa.

• 
  • 

    Referitor la perioada construirii Casei scânteii, datele online sunt cam ambigue (sau poate nu am săpat eu suficient). Combinatul Poligrafic "Casa Scânteii I. V. Stalin" a fost construit între anii 1949 (unele surse citeaza anul 1950) şi 1956 de o echipă de arhitecţi condusă de Horia Maicusursa. O altă sursa menţionează data de 8 mai 1951, ca moment al inaugurării combinatului poligrafic.

• 
  • 

    Perspectivă de pe Podul Băneasa 3 spre pasajul rutier Bulevardul Aerogării - aprilie 2007 Lucrările din imagine au făcut parte din ansamblul măsurilor de modernizare a Coridorului IV pan-european de transport.

• 
  • 

    Coridoarele pan-europene reprezintă un sistem de drumuri din Europa centrală şi de est, care au fost stabilite la Conferinţa a II-a pan-europeană privind transportul din Creta (martie 1994), cu adăugiri în Conferinţa a III-a din Helsinki (1997). Din această cauză, independent de poziţia fizico-geografică a drumurilor care fac parte din această structură, ele se mai numesc coridoare cretane sau helsinkezesursa.

• 
  • 

    Pe teritoriul României, Coridorul IV are următoarele rute sursa: - ramura nordică: (frontieră Ungaria) – Curtici – Arad – Deva – Coşlariu – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa; - ramura sudică: (frontieră Ungaria) – Curtici – Arad – Craiova – Calafat – (nou pod peste Dunăre) - Vidin (Bulgaria).

• 
  • 

    Perspectivă către Gara Băneasa

• 
  • 

    Panseluţe

• 
  • 

    Nu ştiu

• 
  • 

    Căutând lumina

• 
  • 

    O parte ştearsă, cealaltă arsă

• 
  • 

    Final de zi